miercuri, 21 mai 2014

Gând...

Cu inima frântă, cu ochii lăsați,
mă uit după voi, mă uit cum plecați.

Vă strig ca din umbră, vă strig ca din vis,

dar vocea din lacrimi prea brusc mi s-a stins...

Rămas-a doar ruga și în inimă urmă

de nădejdea că-n Taină am rămas împreună...


Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu