Prezența ta o simt aievea.
Te simt în brațe cum mă strângi
și pentru mine-amarnic plângi.
Căci eu nu mă smeresc deloc,
mândria-o pun pe primul loc.
Și uit de tine tot mereu
iubind adânc păcatul meu.
În el mă scald și mă complac
crezând că fac bine ce fac.
Dar tu nu vrei ca eu să cad
și-n balta morții să mă scald.
Și-atunci Fecioară Preacurată,
prin dragostea ta minunată,
în brațe iarăși tu mă strângi
și pentru mine-amarnic plângi...
Minunat!
RăspundețiȘtergere